DEIJ'ANI DE DIALETALE

Deij'ani! Nè pasau de giurni                                                   che lè furmau a dialetale,                                                          nu se stai de perdigiurni.                                                      Perdigiurni nà, su se stai de si lì                                               vui, gente cume se deve                                                            che ne fai tantu devertì.                                                           Gente ch'a recita cu a parlà antiga                                         l'aspru nosciu burdigotu,                                                            e che de tuti l'è amiga.                                                               Cu sacrifisi e magara mugugni in cà                                  parlai u dialetu de veci                                                               e nu ne u fai scurdà.                                                                  In te su mundu, cu va tutu de premura                                 durà deij'ani e ciù                                                                       lè ina gran bela ventura.                                                    Gente cuscì, ciù nu se ne trova                                                 lè tantu che vuiautri, de longu                                                  ne avei dau prova.                                                          Deij'ani, pe lolì ve famu i nosci auguri                                       e alura vui nu scurdaive mai                                                     di veci e primi tempi duri.                                                        De vui autri nomi nu ne vuremu fà                                            se regurdamu ben però,                                                          che sei tuti d'amirà.                                                         Parlamu ciutostu di persunagi de cumedie                            bon sanghe a brotiu, e rie                                                         da fà scruscià e careghe.                                                     Pepin u codice, Dexileta, Pertunè,                                       Pedè du grungu, cu a bagnante ingrèse,                                    u magiurdomu, a serveta, u raijiunè.                                  Cume se pò scurdà, a noijura invelenia,                                    u cumandante de nàa, a gardia                                                  e chela lengassa, l'amiga de famija.                                          A mei avisu però,  ciù che impresciuna                                    lè u balurdu  e veciu meigu                                                       cu mesura a presciun,  fin'au brasu da pautruna.              Parlai u burdigotu, uramai sulu ciù vui                            vurentè, ve diemu tante grasie,                                       deij'ani de recite... pe fà cuntenti nui.