|
|
A BURDIGHEA |
|
O Diu. o Diu! Sarve chi po, scapamu! ga in te se cane: i turchi i sun sbarcai. Chia mia roba, sciu, al่, loche aspeitamu? L'่ inutile tentเ, loche sparai... - E scrocighera! Avanti, loche famu! - Sci ma viei, semu persi! o Diu, gardai! I l'ariva: curagiu, al่, scapamu; Mi ve lasciu, arangiaive. Ahi, ahi, ahi! Mi son persa, l'on ditu, mi u saveva... Ahi... Sciu Turcu m'arrendu! Ah che feria... Ah... a mia schina! Sa chi a me ghe vuijeva. O garda... l'่ in ruveu; ma che feria! Mi nu m'arrendu e nu m'arrendereva. Mancu ai turchi de tuta a Barberia. |